România are nouă orașe cu acces la Internet de mare viteză. Se pare că mitul României ca țara Internetului de mare viteză nu este unul nefondat. În ciuda faptului că România are cei mai puțini utilizatori constanți de Internet, suntem în top zece când vine vorba de viteza de date oferită. Conform unor statistici oferite de Banca Mondială, România are nouă dintre primele orașe din lume cu acces la Internet de mare viteză. Elisabetta Capannelli, director de țară pentru România al Băncii Mondiale a declarat că „(…) România ar trebui să reducă decalajul de internet de mare viteză și disparitățile dintre zonele urbane și rurale. România ocupă unul dintre primele locuri la nivel global în ceea ce privește accesul la Internet de mare viteză, având valori mai bune decât Uniunea Europeană (UE). Nouă dintre primele cincisprezece orașe ce au acces la cel mai rapid internet de mare viteză se regăsesc în România. Sectorul Tehnologiilor Informației și Comunicațiilor (TIC) poate deveni unul dintre factorii determinanți-cheie de creștere a economiei românești, dacă oportunitățile furnizate de internetul de mare viteză sunt utilizate integral. Agenda Digitală este un domeniu important în ceea ce privește angajamentul Băncii Mondiale în România. Una dintre constatările-cheie, confirmate de către raportul de anul acesta, este aceea că disparitățile geografice și cele privind sărăcia sunt strâns corelate cu modul în care tehnologia este utilizată la nivel național”, a spus Capannelli conform Agerpres.România are nouă orașe cu acces la Internet de mare viteză

Problema infrastructurii este mereu menționată atunci când vine vorba de evoluția economică a României. Drept dovadă, România se află pe locul 23 în Uniunea Europeană în ceea ce privește conectivitatea, iar aproape jumătate dintre gospodării nu au un abonament la o rețea de Internet de mare viteză. România are cel mai scăzut procentaj de utilizatori constanți de internet la nivelul UE (48%), iar 39% din populația română nu a utilizat niciodată Internetul, media UE fiind de 18%. Asta arată efectele politicii centraliste pe care o practică Bucureștiul, oferind cele mai bune viteze și număr de utilizatori conectați în principal în capitală, în timp ce restul regiunilor, în special zonele rurale, sunt de multe ori ignorate. E adevărat că veniturile mici de la țară împiedică un număr mare de oameni să-și permită un abonament la Internet, însă o politică de facilitare a accesului la mediul online a oamenilor cu venituri mici ar putea aduce beneficii majore oamenilor de la țară. Subvenționările de către stat a unor companii private care să se ocupe de acest lucru ar crea noi locuri de muncă locale iar firmele ar avea la rândul lor de câștigat de pe urma numărului mare de noi utilizatori de Internet. În plus, plățile online sau eliminarea fraudelor fiscale ar deveni o posibilitate în condițiile în care oamenii au acces la Internet. De exemplu, aplicația eRețetă, permite ca 60% dintre medicii de familie să transfere rețetele farmaciștilor în format electronic. România ocupă locul 7 la nivelul statelor UE datorită acestui tip de serviciu. De asemenea, Banca Mondială a mai demonstrat într-un alt raport separat că numărul utilizatorilor de Internet la nivel mondial a ajuns, la finele anului 2015, la aproximativ 3,2 miliarde, triplu față de cifrele înregistrate în ultimul deceniu. Totuși, ironia face că în plin avânt de conectivitate la nivel mondial, 60% din populația lumii este off-line și nu poate participa activ la economia digitală. Strict statistic vorbind, 4 miliarde de oameni încă nu au acces la Internet, iar două miliarde nu dețin un telefon mobil. Chiar și în anul 2016, numărul imens de oameni care trăiesc încă în zonele subdezvoltate din India, Pakistan sau China și sunt complet rupți de Internet, contreastează puternic cu populațiile mai mici ca număr dar extrem de bine conectate din lumea dezvoltată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti raspunsul * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.