Frank Bourassa, cel mai mare falsificator de bani

0
351

Frank Bourassa, cel mai mare falsificator de bani

Frank Bourassa este considerat cel mai mare falsificator de bani, cu peste 200 mil. de dolari tipăriți.

Întreaga activitate criminală a lui Frank Bourassa a atârnat în balanţă într-o dimineaţă de decembrie, în 2009. Când a petrecut ore întregi într-o parcare privind către portul din Montreal. El aştepta un transport aparent banal: cutii cu foi albe de hârtie.

Frank Bourassa, cel mai mare falsificator de bani

Amicii lui Bourassa, în două maşini separate, supravegheau parcarea de două zile şi nu observaseră nimic ieşit din comun. Frank Bourassa era totuşi neliniştit, pentru că în orice moment ar fi putut apărea câţiva poliţişti care să îl înhaţe. Şi avea dreptate să se teamă. Într-o bună zi, câţiva poliţişti aveau să apară de nicăieri şi să îl aresteze. Dar nu în acea dimineaţă friguroasă de decembrie.

Simţind că marfa se apropie, Bourassa a sunat un alt prieten, un şofer pe care îl angajase. I-a spus să tragă camioneta mai aproape de locul de acostare. Camioneta încărcată deja a ieşit din port în mare viteză. O imagine pe care Frank o aştepta de mai bine de doi ani. Până la acel moment, CV-ul său includea furt din magazine, furt de maşini sau trafic de droguri. Dar acel transport din Montreal reprezenta începutul celui mai important moment din viaţa sa de infractor.

Pe măsură ce camioneta se îndepărta, Bourassa şi complicii său au urmat-o. Şoferul a dus marfa până în Trois-Rivieres, oraşul natal al lui Frank, şi a lăsat-o acolo. El a sunat atunci un alt complice. A venit să se asigure că nu există microfoane sau camere de filmat între foile de hârtie.

Frank Bourassa, cel mai mare falsificator de baniFoile albe nu erau însă simple foi de scris. Realizate din acelaşi material folosit la tipărirea bancnotelor americane, ele aveau gravate faţa lui Andrew Jackson. Principalul ingredient pentru producerea unor bancnote false de înaltă calitate. Bourassa avea acum lucrurile necesare. Și era pe cale să devină cel mai prolific falsificator din istoria modernă.

Ambiţiile criminale ale lui Frank Bourassa au început să se dezvolte când el era în clasa a VIII-a. La 15 ani s-a mutat din casa părinţilor. A renunţat la şcoală şi şi-a închiriat propriul apartament. Şi-a găsit chiar şi job cinstit, lucrând la un atelier auto. În acelaşi timp însă el vindea şi maşini furate

„Am dezvoltat o reţea de hoţi din magazine. Am început să fac bani, sute de dolari pe săptămână. Era foarte mult pentru un puşti! Aveam câţiva băieţi pe care îi sunam. Le spuneam de ce maşini am nevoie şi ei mi le aduceau. Câte maşini am furat? Nu ştiu, cred că vreo 500.“

Când avea 29 de ani, Frank Bourassa a comis cea mai mare greşeală a vieţii lui. A încercat să se îmbogăţească prin mijloace legale. A deschis o mică fabrică specializată în producţia de pantofi şi plăcuţe de frână. Unitatea a avut un oarecare succes, dar acest succes „cinstit“ nu i-a adus nicio satisfacţie.

„Lucram douăzeci de ore pe zi. Nici nu mai apucam să dorm. Era o nebunie“, povesteşte bărbatul în cadrul interviului pentru GQ. Nu după mult timp, el a fost diagnosticat cu o tulburare legată de stres şi a primit tratament. A vândut fabrica. Experienţa l-a dus la o concluzie simplă. „La naiba cu asta, nu o să mai lucrez niciodată cinstit!“.

Frank Bourassa s-a întors la activitatea sa preferată, încălcarea legii. Noul „business“ a mers destul de bine până în 2006. Când poliţia a descoperit laboratorul unuia dintre distribuitorii săi. Frank a fost condamnat la 12 luni de închisoare. Dar legile canadiene i-au permis să stea doar trei luni în arest la domiciliu.

În acele luni, Bourassa a început să se întrebe ce se va alege de viaţa lui. Știa că afacerea cu marijuana nu poate rezista la nesfârşit. Pentru că traficanţii mexicani aduceau marfă mult mai ieftină.

Când cei mai mulţi dintre noi ne uităm la o bancnotă, nu vedem neapărat un obiect. Vedem un soi de magie. Ceva care reprezintă noroc, muncă şi chiar destinul. Sau vedem ceva atât de complicat realizat încât falsificarea banilor pare ceva imposibil. Dar Frank Bourassa văzut altceva. El a înţeles că tipărirea banilor e un proces eminamente tehnologic şi realizat de oameni. Aşadar, poate fi copiat.

Falsificatorii de meserie nu cheltuie ei banii. Ci mai degrabă vând bancnotele en-gros pentru o anumită sumă. În general 30 de cenţi la dolar. Rezultatul a fost că e nevoie de aproximativ 200 de milioane de dolari. Trebuie notat că ideea de a tipări o astfel de sumă este nebunie curată.

Frank Bourassa cheltuise 125.000 de dolari pe o imprimantă offset Heidelberg. Vreo 24.000 de dolari pe o alta, două prese pentru embosare şi aplicarea culorilor. Un tăietor de hârtie industrial, maşini de numărat banii. Aparate de legat banii. Aproximativ 20 de imprimante cu cerneală pentru seriile numerice şi multe alte lucruri. Nota de plată se ridicase la 300.000 de dolari. Dar principala provocare fusese obţinerea hârtiei.

Şi asta pentru că hârtia pe care se tipăresc banii are o compoziţie specială. E vorba de 75% bumbac şi 25% pânză. Un simplu telefon la o fabrica de hârtie pentru a face o comandă declanşează alarme la toate serviciile secrete. Știa că trebuie să mai adauge multe elemente de securitate. Asta pentru a o duce la stadiul final. Faţa lui Andrew Jackson embosată (principalul watermark), banda de securitate. Fibrele albastre şi aşa mai departe.

În toamna lui 2008, Frank Bourassa a început să ia legătura cu diverse fabrici din Europa şi Asia. Sub numele de Thomas Moore. Un presupus angajat al unei companii din Quebec. El spunea că are o comandă specială din partea unui client. Un tip anumit de hârtie, cu bumbac şi pânză. Când primea acest răspuns, Bourassa mai tăia o fabrică de pe listă şi se îndrepta către următoarea.

Căutarea sa s-a încheiat în ianuarie 2009 în Elveţia, la o companie numită Artoz. El a corespondat cu cei de acolo luni de zile. Convingându-i să adauge element după element până la obţinerea hârtiei de care avea nevoie. Aceştia acceptaseră să emboseze până şi watermarkul cu Andrew Jackson.

Avea nevoie de o companie care să realizeze matriţele cu chipul preşedintelui american. Soluţia a venit din Germania, de la o companie din Duren. A răspuns prompt solicitării.

„Pentru un american, Andrew Jackson e un fost preşedinte, îl recunoşti imediat. Pentru un german, e doar faţa unui tip oarecare. Cine naiba e? Habar n-au avut.“

Exact această idee a fost ceea ce i-a dat încredere. Că va găsi oameni care să îi producă toate lucrurile de care are nevoie pentru a falsifica dolari americani. A primit câteva mostre de la compania din Elveţia. A comandat hârtie în valoare de 50.000 de dolari. Avea acum toate ingredientele necesare pentru a tipări banii.

Atelierul lui Frank Bourassa din hambar a început să producă zeci de milioane de dolari lunar. Aşa că următorul pas a fost să caute clienţi. Şi-a angajat câţiva prieteni ca „agenţi de vânzări“. Comenzile erau puţine şi pentru sume mici. Bourassa şi-a recuperat investiţia de 300.000 de dolari în câteva luni.

A venit însă un moment care avea să îi schimbe viaţa lui Bourassa. Un client misterios a vrut să cumpere o sumă ceva mai mare. El a decis să livreze personal banii, lucru pe care nu-l mai făcuse până atunci. Pe 23 mai 2012, poliţiştii au intrat peste Frank Bourassa şi l-au arestat.

După percheziţie, bărbatul a fost acuzat de posesie de droguri. Posesie de bani falşi şi trafic de bani falşi. Agenţii au descoperit în casă în jur de 1 milion de dolari americani. Au presupus că aceea e toată suma deţinută de Bourassa.

Din cauza unor greşeli de procedură avocatul lui a reuşit să îl scoată din închisoare după doar şase săptămâni. A primit o ofertă nesperat de bună. Trei ani de închisoare. Cu posibilitatea de a ieşi anticipat după doar şase luni. În ciuda recomandărilor insistente ale avocatului, Frank Bourassa a decis să respingă oferta.

Reacţia autorităţilor din Canada a fost similară. Nu puteau accepta ca un falsificator să scape nepedepsit. Dar ideea de a avea atât de mulţi bani falşi în circulaţie era un coşmar. Aşa că au acceptat condiţiile. Bourassa avea să rămână cu cele şase săptămâni petrecute în spatele gratiilor. El oferea în schimb banii tipăriţi şi imprimanta Heidelberg folosită.

Pe 31 ianuarie 2014, însoţit de şase maşini negre de poliţie, Frank Bourassa i-a condus pe agenţi la un camion. Aici se aflau aproape 200 de milioane de dolari în bancnote false şi imprimanta în cauză.

Pentru cei care anchetau cazul a fost însă o zi tristă. Aflaseră de la un informator că Frank Bourassa tipărise de fapt 250 de milioane de dolari. Dar înţelegerea era semnată, aşa că la începutul lunii februarie 2014 Bourassa a devenit un om liber.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti raspunsul * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.